Reishi și tiroida
0) Schimbăm paradigma: de la mit la mecanism fundamentat
Oricine a traversat labirintul dietei moderne știe cât de frustrantă e diferența dintre promisiuni și fiziologie, dintre marketing și biologie. Într-un peisaj saturat de zgomot, avem nevoie de claritate, eficiență și control personalizat. Acestea devin o normă, nu o excepție.
Tiroida — acel „CEO metabolic” tăcut — influențează dramatic energia, performanța și calitatea vieții. Întrebarea pragmatică: cum o susținem real, fără „superalimente magice”?
1) Ganoderma lucidum (reishi): ce știe (cu adevărat) știința modernă
Reglarea metabolismului și echilibrul tiroidian – fapte, nu presupuneri
Argumentul pro: extractul de reishi acționează ca un susținător metabolic indirect prin influențarea căilor celulare responsabile de homeostazie energetică și modulare imună. Compușii săi activi principali, polizaharidele (în special beta-glucanii) și triterpenoidele (cum ar fi acizii ganoderici), sunt cei care mediază aceste efecte.
Datele clinice 2023–2025 nu arată modificări consecvente ale T3/T4/TSH la suplimentare, însă susțin rolul în reducerea stresului oxidativ și a inflamației de grad redus, relevante în tiroidita autoimună (Hashimoto) - principala cauză a hipotiroiditei.
2) Protecție antioxidantă și antiinflamatoare
Fundația pentru celulele tiroidei
Reishi poate activa calea Nrf2, crescând antioxidanții endogeni (ex. glutation peroxidaza) și reducând markerii inflamatori sistemici precum CRP, IL-6 și TNF-α. Prin scăderea stresului oxidativ, limitează deteriorarea celulară indusă de metabolismul cronic dereglat.
Efectele sunt adjuvante. Suplimentele nu înlocuiesc o alimentație antiinflamatoare sau intervenția medicală când există dezechilibre hormonale confirmate.
3) Modulare imună – o oportunitate în autoimunitate
Reishi este recunoscut pentru capacitatea sa de modulare imună, nu de stimulare oarbă. Poate echilibra răspunsul Th1/Th2, relevant în bolile autoimune (inclusiv Hashimoto).
Studii directe pe anticorpi tiroidieni (ATPO/anti-TPO) sunt încă limitate. Beneficiul e dedus din efectele sistemice asupra imunității.
4) Adaptogenitate – strategia antifragilă pentru axa stresului
Adaptogenii din Reishi Plus acționează ca un amortizor sofisticat pentru axa hipotalamus-hipofiză-suprarenale (HPA). Reishi ajută la modularea eliberării de cortizol, prevenind vârfurile și căderile bruște asociate cu stresul cronic.
Beneficiu real: În contexte de suprasolicitare cronică, un nivel de cortizol mai stabil reduce impactul negativ al stresului asupra conversiei T4 (inactiv) în T3 (activ) și favorizează o stare de homeostazie sistemică.
5) Siguranță, calitate și sinergie nutrițională
Calitatea extractului Reishi Plus este non-negociabilă. Standardizarea în polizaharide (>30%) și triterpenoide (>1-4%) este un indicator de eficiență. Sursa este din corpul fructifer și extracție duală apă–alcool.
6) Înainte de a începe (protocol de siguranță)
- Posibile interacțiuni cu anticoagulante, antiagregante sau imunosupresoare.
- Nu este recomandat în sarcină, alăptare sau la copii fără aviz medical.
- Efectele sunt cumulative; necesită administrare constantă (minim 6 luni).
- Monitorizează markerii tiroidieni dacă ai un diagnostic preexistent.
7) Concluzie pentru exploratorul conștient
Reishi Plus nu este un glonț de argint. Este un aliat strategic pentru sănătatea metabolică și reziliența sistemică când e integrat într-un ecosistem coerent de intervenții: nutriție precisă, managementul stresului, mișcare, somn și monitorizare obiectivă.
Succesul stă în personalizare, rigoare și gândire logică, nu în promisiuni instantanee.
Reishi Plus - Fișa produsului8) Începem?
Ești pregătit(ă) să rescrii arhitectura sistemului tău biologic pe baze documentate? Descoperă cum poți face trecerea de la teorie la rezultate cuantificabile.
Programează o evaluare!🔍 Glosar de termeni
- TSH (Thyroid Stimulating Hormone) – hormon produs de glanda hipofiză care stimulează tiroida să producă hormonii tiroidieni T3 și T4. Este principalul marker folosit pentru a evalua funcția tiroidiană.
- T3 (Triiodotironină) – forma activă a hormonului tiroidian. Controlează rata metabolică, temperatura corporală, ritmul cardiac și conversia nutrienților în energie.
- T4 (Tiroxină) – forma principală, inactivă, a hormonului tiroidian produsă de tiroidă. Se transformă în T3 în țesuturi periferice (ficat, rinichi, creier) pentru a deveni activă metabolic.
- TPO / anti-TPO (Thyroid Peroxidase Antibodies) – anticorpi îndreptați împotriva enzimei tiroperoxidază, prezenți frecvent în tiroidita autoimună Hashimoto. Nivelurile lor indică activitate autoimună asupra glandei tiroide.
- HPA (Hypothalamic–Pituitary–Adrenal Axis) – axa hipotalamo–hipofizo–suprarenaliană, sistemul neuroendocrin care reglează răspunsul la stres prin secreția de cortizol. Dezechilibrul său influențează conversia T4 → T3 și homeostazia metabolică.
- CRP (C-Reactive Protein) – marker al inflamației sistemice produs de ficat. Nivelurile crescute semnalează stres oxidativ sau inflamație de grad redus.
- IL-6 (Interleukina 6) – citokină proinflamatoare implicată în răspunsul imun și în procesele inflamatorii cronice. Nivelurile crescute sunt asociate cu disfuncții metabolice și tiroidiene.
- TNFα (Tumor Necrosis Factor alpha) – citokină inflamatorie majoră care contribuie la stresul oxidativ și disfuncția celulelor tiroidiene în condiții de inflamație cronică.
- Nrf2 (Nuclear Factor Erythroid 2–Related Factor 2) – factor de transcripție care activează genele responsabile de producția antioxidanților endogeni (ex. glutation peroxidaza). Este un „comutator molecular” al apărării antioxidante.
- Th1 (T-helper 1) – subset de celule T-helper implicate în răspunsul imun celular, eficient împotriva infecțiilor virale și bacteriene. Activarea excesivă poate favoriza reacții autoimune.
- Th2 (T-helper 2) – subset de celule T-helper implicate în răspunsul umoral (anticorpi). Dezechilibrul între Th1 și Th2 este caracteristic multor boli autoimune, inclusiv tiroidita Hashimoto.
Referințe
- Ahmad, M. F., Ashraf, S. A., & Rabbani, S. I. (2024). *Ganoderma lucidum: Insight into antimicrobial and antioxidant potentials*. **Heliyon**, 10(1), e23101.
- Ahmad, R. (2021). *The antioxidant, immunomodulatory, and anti-inflammatory activities of Ganoderma lucidum*. **Journal of Ethnopharmacology**, 276, 114158.
- Cör, D., Knez, Ž., & Hrnčič, M. K. (2022). *Antitumour, antimicrobial, antioxidant and antiacetylcholinesterase effect of Ganoderma lucidum terpenoids and polysaccharides: A review*. **Antioxidants**, 11(10), 2011.
- Ghorbani, A., Asadpour, I., & Amerizadeh, A. (2022). *The effects of Ganoderma lucidum on the inflammatory markers in animal models of inflammatory diseases: A systematic review*. **Phytotherapy Research**, 36(8), 3284–3296.
- Jafari, A., Komeili, B., Farzin, A. M., & Zarshenas, M. M. (2025). *The Nutritional Significance of Ganoderma lucidum on Health*. **Current Nutrition & Food Science**, 21(1), 58–70.
- Luo, G., Liu, Y., Yu, D., Wu, M., & Hou, P. (2024). *Influence of cultivation substrate on antioxidant activities and triterpenoid profiles of Ganoderma lucidum*. **Frontiers in Nutrition**, 11, 1364239.
- Rahman, M. A., Abdullah, N., & Aminudin, N. (2021). *Ganoderma lucidum polysaccharides in diabetic nephropathy: A review of the mechanisms*. **Journal of Functional Foods**, 82, 104491.
- Wang, J., Liu, C., Li, S., Wang, R., Wang, M., & Wang, M. (2023). *The anti-inflammatory activities and mechanisms of Ganoderma lucidum and its triterpenoids*. **Frontiers in Pharmacology**, 14, 1124332.
- Wu, S., Hou, H., Zhang, J., & Guo, W. (2024). *Ganoderma lucidum: A comprehensive review of chemical constituents, pharmacology, pre-clinical and clinical studies*. **Food Science & Nutrition**, 12(1), 52–75.